In anul 1718 inceteaza razboiul austro – turc prin Pacea de la Passarowitz iar Imperiul Habsburgic preia în stăpânire, in mod oficial, partea din dreapta Oltului. Din ordinul contelui Steinville, reprezentantul împăratului Carol al VI-lea, inginerul şi arhitectul Friedrich Schwantz construieşte, în perioada 1718 – 1722, la Malu Podului (toponimul actual), în partea de nord a satului Câinenii Mari, cetatea Arxavia – denumirea în latină sau Strassburg – denumirea în austriacă.
Cetatea Arxavia era aşezată pe un platou drept, deasupra drumului Sibiu Ramnicu Valcea. După unele referinţe, Friedrich Schwantz, în timpul constuirii cetăţii, ar fi descoperit urme de construcţii romane, care sunt, de altfel, atestate şi de arheologi şi figurează ca „Aşezare – Epoca romană, sec. II-III d. Hr..
Inginerul Friedrich Schwantz, odata cu construirea Arxaviei, realizeza, in 1722 si cea dintai evidenţă cartografică a tuturor aşezărilor omeneşti din Oltenia „Tabula Valachiae Cisalutane“, realizand, ceea ce se va numi, harta lui Friedrich Schwantz, harta in care apare atat cetatea Arxavia cat si plaiul Loviştei ca fiind „ein Kleines Ländgen“ – „o mică ţară” sau plai, desprins din judeţul Argeş.
In anul 1735 incepe Razboiul Austro- Rusu – Turc ce se incheie in anul 1739 cu Tratatul de la Belgrad, iar stapanirea asupra Olteniei revine Imperiului Otoman. Prin articolul IV al Tratatului de Pace de la Belgrad se convine distrugerea cetatii Arxavia, ceea ce se intampla un an mai tarziu.